Cheie de identificare a pasarilor comune care traiesc in zone rurale din Europa

Determinatorul păsărilor comune din grădini şi sate din Europa Centrală — Autor: Tomi Trilar

Prezenta cheie de determinare porneşte numai de la recunoaşterea cântecului sau a altor sunete produse de către păsările cântătoare. Geographic Scope: Europa Centrală — Source: (activitate originală) — Collaboration: open — Status: In testare: Lipsesc cantecele pentru 3 specii. Pagini cu speciile: nefinalizate (legaturi editate cu rosu = pagini in creare). — Edited by: Tomi Trilar (autor), Gregor Hagedorn (formatare şi adaptare), Bob Press (îmbunătăţiri stilistice şi lingvistice) Traducere in limba romana: Diana Cristean Implementare tehnica pentru limba romana: Mircea Giurgiu

1	a	Pasăre care face zgomot cu ciocul sau ciocăneşte în lemn.    ► 2
1	b	Pasăre cântătoare sau necântătoare.    ► 5
2	a	Pasăre alb cu negru, de 100-115 cm înălţime, jumătate din greutatea sa fiind susţinută de către picioarele roşii. Adesea produce zgomot cu ciocul.(i)    Barza albă (Ciconia ciconia)
2	b	Pasăre de talie mai mică de jumătate decât cealaltă(barza albă), în general se caţără în copaci folosindu-se de coada ţeapăna ca suport. Ciocăneşte ritmic în trunchiurile arborilor(ciocănitori).    ► 3
3	a	Pasăre cu spate negru cu pete albe. Ciocăneşte primăvara, cu bubuituri scurte, caracteristice. (i) Cântecul constă în note scurte, ascuţite, de intensitate înaltă. (i)    Ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major)
3	b	4    ►
4	a	Capul şi creasta sunt cenuşii. Ciocăneşte frecvent cu bubuituri joase şi destul de rapide. Cântă în serii de 6-9 fluierături mecanice, cu gradaţie picurată. (i)    Ciocănitoarea verzuie (Picus canus)
4	b	Cap verde cu creastă de pene roşii.Rareori ciocăneşte cu bubuituri uşoare, rapide. Cântecul este de intensitate joasă,cuprinzând serii de câte 10-18 note, care nu picură. (i)    Ciocănitoarea verde (Picus viridis)
5	a	Cântă cel mai bine în timpul nopţii.    ► 6
5	b	Cântă cel mai bine în timpul zilei.    ► 9
6	a	Cântec prelung, zbârnâitor sau ca o gargară ţipătoare, repetat cu regularitate. (i)    Striga (Tyto alba)
6	b	Cântec compus din note scurte, clare,cu pauze între fiecare sunet, repetate cu regularitate.    ► 7
6	c	Sunet în general lung şi melodios, fără pauze..    ► 8
7	a	Cântec cu tonalitate joasă, scurt, cu fluierături adânci, repetat constant la fiecare 2-3 secunde. (i)    Ciuşul (Otus scops)
7	b	Cântec asemănător unor strigăte uşoare, adânci, repetate cu regularitate. (i)    Ciuful de pădure (Asio otus)
8	a	Cântecul conţine fluierături care revin în crescendo lu lu lü lü li li. (i)    Privighetoarea (Luscinia megarhynchos)
8	b	Cântec ciripit, ca de flaut,adesea începe cu câteva note înalte, subţiri, lungite, care apoi continuă picurat, în viteză tot mai mare, cu o trecere uşoară la note tremurate, excitate şi uşor chiţăite. (i)    Măcăleandrul (Erithacus rubecula)
8	c	Cântec de tonalitate joasă şi complicat cu sunete consonante: krschkrschkrsch. (i)    Codroşul (Phoenicurus ochruros)
9	a	Pasăre care se agaţă de trunchiurile arborilor folosindu-se de coada tare pentru sprijin sau care se agaţă în toate direcţiile.    ► 10
9	b	Pasăre care rareori se agaţă de trunchiurile arborilor şi atunci, numai în parţile de sus(coroană), fără a se folosi de coadă.    ► 14
10	a	Pasăre care se agaţă în toate direcţiile (chiar şi cu capul în jos), dar nu se foloseşte de coadă. Are spate cenuşiu, piept şi abdomen portocalii. Cântă foarte încet: tüü-tüü-tüü-tüü (i), qui-qui-qui-qui (i) or twee-tweet twee-tweet (i)    Ţicleanul (Sitta europaea)
10	b	Pasăre care întotdeauna se agaţă în părţile de sus ale arborilor, sprijinindu-se de coadă.    ► 11
11	a	Pasăre de talie foarte mică, brun-cenuşie; cam de o treime din talia mierlei negre. Cântecul său este delicat, înalt, cu fluierături scoase la căâte o jumătate de secundă.(i)    Cojoaica cu degetele scurte (Certhia brachydactyla)
11	b	Ciocănitoare de talie medie, puţin mai mare decât mierla neagră, cu spatele negru sau verde. Emite zgomote de tonalitate joasă sau ciocăneşte în lemn.    ► 12
12	a	Pasăre cu spate negru cu pete albe. Ciocăneşte primăvara cu bubuituri scurte specifice. (i) Cântecul constă în note scurte, ascuţite, de intensitate înaltă. (i)    Ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major)
12	b	Pasăre cu spatele brun-cenuşiu, care nu ciocăneşte, ci cântă în serii de 12-18 note joase, ca nişte vaiete. (i)    Capîntortura (Cap-întors) (Jynx torquilla)
12	c	Pasăre cu spate de culoare verde, care ciocăneşte primăvara.    ► 13
13	a	Capul şi creasta sunt cenuşii. Ciocăneşte frecvent, cu bubuituri joase şi destul de rapide. Cântecul constă în serii de 6-9 fluierături mecanice care picură gradat.(i)    Ciocănitoarea verzuie (Picus canus)
13	b	Cap verde cu creastă de pene roşii. Rareori ciocăneşte cu bubuituri uşoare, rapide. Cântecul este de intensitate joasă, cuprinzând serii de câte 10-18 note, care nu picură. (i)    Ciocănitoarea verde (Picus viridis)
14	a	Pasăre cu dimensiuni de 2-3 ori mai mari decât ale mierlei negre.    ► 15
14	b	Pasăre de dimensiunea mierlei negre.    ► 23
14	c	Pasăre cu dimensiuni de cel mult jumătate din talia mierlei negre.    ► 24
Pasăre de 2-3 ori mai mare decât mierla neagră.
15	a	Pasăre uniform colorată (neagră sau cenuşie)    ► 16
15	b	Pasăre bicoloră sau multicoloră.    ► 19
16	a	Pasăre, de cele mai multe ori, cu colorit cenuşiu mediu sau deschis, cu nuanţele pieptului şi abdomenului uşor mai deschise decât restul penajului.    ► 17
16	b	Pasăre, cel mai ades, de culoare neagră (uniform) sau cenuşiu-închis.    ► 18
17	a	Abundentă în parcuri, adesea se hrăneşte pe pajişti. Într-o parte a gâtului are o pată mare, albă. Aripile au subsuori cenuşii, cu benzi clare transversale, albe, vizibile în timpul zborului. Cântă înalt, în zbor, în slava cerului. Cântecul este dogit, răguşit, înăbuşit, mârâit: hooh-hrooo ... (i)    Porumbelul gulerat (Columba palumbus)
17	b	Răspândit şi abundent în sate şi oraşe, de obicei grupat în stoluri. Are în general culoare cenuşie, însă uneori culorile pot varia. Aripile sunt albe în partea inferioară. Cântecul, ca un geamăt: drroo-u, se repetă de câteva ori, adesea cu slabe creşteri în volum.    Porumbelul domestic (Columba livia domestica)
17	c	Abundă în zonele de case cu grădini. Are culoare cenuşiu-pal cu o dungă neagră încrucişată de o parte a gâtului. Cântecul constă în 3 silabe ”coo-coo-coo” repetate câtva timp. (i)    Guguştiucul (Streptopelia decaocto)
18	a	Pasăre aparent de culoare închisă, uniformă, văzută de la distanţă, dar de aproape se observă alternanţa de cenuşiu închis cu cenuşiu deschis pe gât şi pe ceafă. Emite sunete scurte şi tăioase: kyack.    Stăncuţa (Corvus monedula)
18	b	Pasăre cu penaj negru uniform. Foarte vioi, comun, cântecul său uneori vrea să fie un bubuit-orăcăit puternic repetat de 3-4 ori: krra-kraa-kraa.    Cioara neagră (Corvus corone corone)
19	a	Pasăre bicoloră (în general penajul său are doar două culori).    ► 20
19	b	Pasăre multicoloră.    ► 21
20	a	Pasăre cu penaj alb cu negru, cu coada foarte lungă. Cele mai multe sunete pe care le emite sunt răguşite şi nemelodioase. Cele mai cunoscute sunete sunt lungi şi înecate, în serii rapide, foarte răguşite: tsche-tsche-tsche ... (i)    Coţofana (Pica pica) Capul, pieptul, aripile şi coada sunt de culoare negru strălucitor, cu reflexe verzi şi violaceu-metalic, abdomenul şi penele care acoperă scapularele sunt albe.
20	b	Pasăre de culoare negru cu cenuşiu. Foarte vioi, comun, cântecul său ueori vrea să fie un bubuit-orăcăit puternic repetat de 3-4 ori: krra-kraa-kraa. (i)    Cioara grivă (Corvus corone cornix) Corpul este de culoare cenuşiu-murdar deschis; aripile,c apul şi coada sunt negre.
21	a	Pasăre cu aripi uşor rotunjite; aripile şi coada sunt negre cu benzi albe. Corpul şi creasta sunt portocalii, creasta este erectilă asemănătoare “coroanei” de pene a conducătorilor pieilor roşii. Ciocul este lung, subţire şi uşor curbat în jos. Cântecul este dogit, înfăşurat cu 3(uneori doar 2)silabe: oop-oop-oop. (i)    Pupăza (Upupa epops)
21	b	Specie cu aripi punctate şi triunghiulare; aripi şi coadă lungi. Cioc scurt.    ► 22
22	a	Spatele, capul şi pieptul păsării sunt gri-albăstrui în întregime; zona abdominală este puternic definită de culoarea albă cu dungi întunecate. Cântecul îi este familiar, compus din două silabe: kooo-koo repetate îndelung.(i)    Cucul (Cuculus canorus)
22	b	Pasăre de pradă cu spatele brun-roşcat care contrastează cu vârfurile cenuşiu închis ale aripilor. Frecvent planează cu coada atârnată,desfăcută ca un evantai. Cântă în zbor cu serii rapide de note scurte şi ascuţite: kee-kee-kee ... (i)    Vânturelul roşu (Falco tinnunculus) Vânturelul roşu (Falco tinnunculus)
Pasăre de mărime medie, cam ca şi a mierlei negre.
23	a	Pasăre de culoare neagră în întregime, cu cioc galben. Cântă cu tonalităţi înalte în coroana arborilor şi pe acoperişurile clădirilor. Cântecul îi este lung şi melodios.(i)    Mierla neagră (Turdus merula)
23	b	Pasăre neagră cu multe pete alb pe corp. Cântecul îi este foarte complicat, format din secvenţe de fluierături joase, lovituri uşoare sau chiţăituri. Adesea imită cântecul altor păsări. (i)    Graurul (Sturnus vulgaris)
23	c	Pasăre negru cu galben. Cântecul său este frumos, încet, ca un fluierat uşor.(i)    Grangur (Oriolus oriolus) Corpul are culoare galben-luminos, iar coada şi picioarele sunt negre.
Pasăre mică,de mărimea vrabiei.
24	a	Pasăre cu cioc foarte puternic, triunghiular, cap mare, gât gros şi coadă scurtă. Culorile dominante sunt maroniu cu negru, cu decoraţiuni albe şi gri. Cântecul este ascuţit, sec şi cu note înalt-aruncate, explozive: pix. (i)    Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) Ciocul botgrosului (Coccothraustes coccothraustes)
24	b	Pasăre cu toate părţile corpului mai delicate. Coada este mai lungă.    ► 25
25	a	Pieptul este uniform colorat, portocaliu-luminos.    ► 26
25	b	Pieptul este de culoare galbenă.    ► 27
25	c	Pieptul este alburiu, cenuşiu sau brun.    ► 28
26	a	Pasăre cu spate brun, abdomen alb şi picioare brune. Cântecul îi este ciripit, ca de flaut, adesea începe cu câteva note înalte, subţiri, lungite, care apoi continuă picurat, în viteză tot mai mare, cu o trecere uşoară la note tremurate, excitate, curate, chiţăite. (i)    Măcăleandrul (Erithacus rubecula)
26	b	Pasăre cu spatele cenuşiu, abdomen portocaliu ca şi pieptul. Picioare negre. Cântecul îi este compus din triluri scurte, uşoare, melancolice, aruncate înalt dis de dimineaţă (în dimineţile însorite) până înspre seară. (i)    Codroşul de grădină (Phoenicurus phoenicurus)
27	a	Pasăre cu cap galben, ca şi pieptul. Spatele este brun, cu fâşii întunecate. Cântecul constă în serii de 5 până la 8 triluri înalte rapid repetate, semnalizând la sfârşit sunetele: si-si-si-si-si-süü. (i)    Presura galbenă (Emberiza citrinella)
27	b	Pasăre cu cap albastru, aripi şi coadă albăstrui. Cântecul constă în triluri limpezi, rapide: sisiüdu repetate după scurte pauze. (i)    Piţigoiul albastru (Cyanistes caeruleus) (= Parus caeruleus)
27	c	Pasăre cu cap negru, cu pete albe mari pe obraji. Lateralele corpului sunt galbene, cu o bandă neagră care se îngustează dinspre gâtlej înspre coadă. Cântă ritmic: ti-ta ti-ta ti-ta sau ti-ti-ta ti-ti-ta ti-ti-ta. (i)    Piţigoiul mare (Parus major)
28	a	Partea dorsală a păsării (mai puţin a cozii) este neagră în special. Linia corpului este întregită de aripile lungi, înguste, punctate şi de “coada în furculiţă” (siluetă ca de rândunică).    ► 29
28	b	Partea dorsală a corpului păsării este brună.    ► 31
28	c	Partea dorsală a corpului păsării este cenuşie.    ► 34
28	d	Partea dorsală a corpului păsării nu este neagră, maro,nici cenuşie.    ► 37
29	a	Pasăre în întregime de culoare neagră, cu excepţia gâtlejului palid. De obicei este observată în zbor, prinzând insecte şi cântând cu ţipete stridente, monotone, ţârâite: srriiirr. (i)    Drepneaua mică (Apus apus)
29	b	Pasăre cu abdomenul şi partea inferioară a cozii albe.    ► 30
30	a	Pasăre cu gâtul roşu şi coada adânc bifurcată. De obicei cuibăreşte în clădiri. Cântecul său cu tonalitate joasă constă în ciripituri rapide întrerupte de sunete orăcăite, care deviază într-un zăngănit sec. (i)    Rândunica (Hirundo rustica) Rândunica (Hirundo rustica)
30	b	Pasăre cu gâtul alb, părţile inferioare contrastează puternic cu părţile superioare ale corpului de culoare neagră. Coada neagră este scurtă şi semi-bifurcată. De obicei trăiesc în colonii mici, cu cuiburile lipite în exteriorul caselor. Sunt gălăgioase, în special când sunt în grup, emiţând neîncetat sunete seci precum: prrit. (i)    Lăstunul de casă (Delichon urbica) Lăstunul de casă (Delichon urbica) în cuib
31	a	Pasăre mai mult sau aproape în întregime maronie.    ► 32
31	b	Pasăre cu anumite părţi dorsale maronii. Pieptul şi pântecele sunt alburii sau cenuşii.Silabele cântecului sunt scurte cu pauze lungi între ele.    ► 33
32	a	Pasăre de talie foarte mică,uniform colorată în maro; îşi ţine coada ridicată în sus când cântă. Se întâlneşte, de obicei, în păduri sau parcuri şi grădini cu vegetaţie abundentă. Cântă încet, de obicei de pe ramurile inferioare ale arborilor sau din vârful tufişurilor. (i)    Pănţăruşul (Troglodytes troglodytes)
32	b	Pasăre maro de câmpie, cu părţile dorsale aparent mai întunecate şi cu cele ventrale mai pale. Adesea este auzită când este şi văzută. Cântecul îi este cel mai bine recunoscut după fluierăturile care revin în crescendo lu lu lü lü li li. De asemenea cântă şi în timpul nopţii (i)    Privighetoarea (Luscinia megarhynchos)
32	c	Pasăre maro deschis cu dungi maro închis. Cântecul complet îi este prelung, constă din nişte ciripituri picurate şi, de obicei, est cântat din vârful ufişurilor sau a coniferelor de înălţime medie. (i)    Brumăriţa de pădure (Prunella modularis)
33	a	Pasăre cu creştetul capului şi obrajii cenuşii. (i)    Vrabia de casă (Passer domesticus)
33	b	Pasăre cu creştetul capului brun uniform şi obrajii albi cu pete negre.(i)    Vrabia de camp (Passer montanus)
34	a	Pasăre care se distinge prin capul colorat pestriţ ca o mască.    ► 35
34	b	Pasăre cu capul colorat uniform.    ► 36
35	a	Pasăre suplă, neagră cu alb şi gri, cu coada lungă, permanent mişcată sus-jos. Cântecul voios bi-trisilabic îi este uşor de recunoscut: tsli-vitt sau zi-ze-litt. (i)    Codobatura albă (Motacilla alba)
35	b	Pasăre cenuşie cu părţile inferioare mai deschise la culoare; masculul are capul negru, iar femela maro. Cântecul îi este frumos, lung şi melodios. (i)    Silvia cu capul negru (Sylvia atricapilla)
35	c	Pasăre cenuşie cu părţile inferioare mai deschise la culoare, coada şi creasta mai întunecate. Urechile sunt acoperite de pene de un cenuşiu mai închis decât creasta. Albul pur al penelor de pe guşă contrastează puternic cu culorile capului. Cântecul îi este încet, zbârnîitor, în serii de: tell-tell-tell-tell. (i)    Silvia mică (Sylvia curruca) Cap de Silvie mică (Sylvia curruca)
36	a	Pasăre cu părţile dorsale ale corpului de culoare gri-pal, iar cele ventrale gri-alburiu. Cântecul său se compune din serii de fluierături simple şi liniştite înalt picurate, cu un ritm puţin interrupt uneori de fluierături cu pauze. (i)    Muscarul sur (Muscicapa striata)
36	b	Părţile superioare ale corpului păsării sunt cenuşii închis. Pântecele şi partea inferioară a cozii sunt roşii. Coada îi tremură în permanenţă. Cântecul îi este înalt şi complicat cu sunete precum: krschkrschkrsch. (i)    Codroşul de munte (Phoenicurus ochruros)
37	a	Pasăre galben-verzuie la prima vedere, dar cu desene albe, nu foarte pronunţate pe aripi sau cap.    ► 38
37	b	Pasăre mai puternic colorată cu desene albe pe aripi sau cap.    ► 39
38	a	Pasăre robustă, cu cioc proeminent, puternic. Cântă în serii de ciripituri şi triluri fluierate. (i) (i)    Florinte (Carduelis chloris)
38	b	Pasăre de talie mai mică, mai delicată, cu cioc ca de tinichea. Cântecul îi este foarte rapid, aproape ca nişte chiţăituri forţate, cu note zornăite. Cântă din vârful coroanei arborilor sau în timpul zborului, făcând un zgomot uşor şi cu aripile ţepene. (i)    Cănăraş (Serinus serinus)
39	a	Pasăre cu capul şi pieptul roşii-ruginii în contrast cu capul şi ceafa gri-albăstruie. Aripile sunt gri-negricioase cu două dungi albe. Cântecul îi este caracteristic, încet şi complicat. (i)    Cinteza (Fringilla coelebs) Cinteza - mascul (Fringilla coelebs)
39	b	Pasăre foarte colorată (negru, galben, maro, roşu, alb) cu o “faţă” roşie inconfundabilă. Aripile negre au o dungă galbenă. Cântă destul de încet cu triluri rapide, note mieunate şi secvenţe ciripite. (i)    Sticlete (Carduelis carduelis)